Zeci de ziare din toată țara nu mai apar pe print de săptămâni bune, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus care a diminuat serios distribuția. Dar cele rămase în picioare continuă să fie cerute la chioșcuri și se tipăresc seară de seară.

În România, ziarele și difuzarea continuă să trăiască din banii cititorilor, în timp ce primăriile sau guvernul cheltuiesc, netransparent, banii pentru a încuraja siteurile și televiziunile care continuă să-i promoveze.

„Libertatea” a mers la cea mai mare tipografie de ziare din București care mai tipărește astăzi doar jumătate din publicațiile de acum o lună. Și astea la jumătate de tiraj. Perioada aproape funebră prin care trece industria este străbătută cu un optimism încăpățânat de tipografii care privesc de sus prăpastia, dar pur și simplu mai caută o rădăcină de care să se prindă. Înfrățiți în disperarea situației, și jurnaliștii acceptă cu greu moartea printului.

“Chiar așa, o țară fără ziar nu cred că va fi”, spune managerul tipografiei, care de ani a făcut orice să supraviețuiască: producție de ambalaje și angajați din Vietnam. Tipografii cu state vechi sunt încă îmbătați de mirosul de tuș și speră într-o minune.

Citeşte întreaga ştire: COVID-19 nu se ia de pe hârtia de ziar. Tipografi cu state vechi și angajați vietnamezi muncesc cot la cot să țină în viață presa scrisă. „O țară fără ziare nu poate fi”

Lasă un răspuns