Apare pentru o scurta perioada de timp, de la sfarsitul lui 1943 si putin dupa 23 august 1944: 264 de numere intre 19 decembrie 1943 si 13 septembrie 1944. A fost proiectul lui Mircea Grigorescu [1908-1976] fost secretar de redactie la saptamanalul Cuvantul Liber [seria a III-a/1933-1936], ulterior redactor-sef la Timpul.

Pe 16 octombrie Comisia de epuratie a presei: presedinte Emil Socor [1881-1951], membri N.D.Cocea [1880-1949], Nicolae Moraru [1912-1998], Emil Serghie [1897-1977], Sclarlat Callimachi [1896–1975], Ion Pas [1895-1974], Nicolae Carandino [1905-1996], Cicerone Theodorescu [1908-1974] hotaraste “excluderea definitiva din presa” a unui prim lot de ziaristi printre care se numara si Mircea Grigorescu alaturi de alti directori/proprietari de ziare: Stelian Popescu, Pamfil Seicaru si alti confrati de breasla: Nichifor Crainic, Ilie Radulescu, I. P. Prundeni, R. Seiseanu, Dem Theodorescu, Al. Hodos, Romulus Dianu, Toma Vladescu, Eugen Titeanu, Emil Ciuceanu, D. I. Cucu, Nicolae Rosu.

De remarcat ca Mircea Grigorescu nu se va numara printre reprezentantii presei trimisi in judecata si condamnati in primul lot al ziaristilor. Un posibil motiv ar putea fi acela ca Mircea Grigorescu a lucrat cu destul de multi ziaristi cu simpatii comuniste iar George Macovei sustine ca l-ar fi convins sa puna la dispozitia Romaniei Libere [care apare in legalitate pe 23 august] hartie de ziar din cele de la Ecoul.

(aluiann.wordpress.com…)

singura imagine cu Mircea Grigorescu, pe vreamea cînd lucra la Adevărul.

Ziarul Ecoul, 23 August 1944

Ziarul Ecoul, 15 Septembrie 1944

Ziarul Ecoul, 7 Ianuarie1944

Ziarul Ecoul, 28 August 1944