O trecere in revista a presei post-revolutionare, in primii ani, cu marcarea unor detalii uitate…

0
21

‘Informatia Bucurestiului’ a furat inspirat startul, profitind de iesirea din tipar la ora pranzului si devenind inca din 22 decembrie 1989 –‘Libertatea’. Astfel, un cotidian local din Bucuresti pornea spre a cuceri natiunea, e drept, cu oportunul concurs ulterior al grupului Ringier.

‘Scinteia’ a devenit ‘Adevarul’ (cu tot palmaresul insusit samavolnic de la un ziar centenar ucis de comunisti tocmai in beneficiul organului lor de presa!), ‘Scinteia tineretului’ – ‘Tineretul liber’. ‘Romania libera’ raminea libera, ba chiar trecea in opozitie agresiva fata de regimul eliberator Iliescu.

Partidele istorice au aruncat de indata pe piata publicatii stipendiate, in ideea unui blitzkrieg fara sorti de izbinda – ‘Dreptatea –  ‘tribuna de lupta impotriva comunismului’ (oficios al PNT-cd), ‘Liberalul’, ‘Viitorul’, ‘Renasterea’.

A aparut apoi presa particulara.

Lupta pentru intiietate, primordialitate, pentru cine a dezvirginat spatiul privat al media, s-a dat intre ‘Baricada’ lui Eduard Victor Gugui si ‘Observatorul’ lui Octav Buruiana. Cei doi au revendicat deopotriva calitatea de ‘prim ziar particular’ pentru publicatiile pe care le-au intemeiat.

Istoria s-a dovedit de o nepartinitoare nedreptate, ingropind amintirea ambilor.

Culmea e ca adevarul era impartit, atit Gugui cit si Buruiana avind in oarecare masura dreptate…

‘Baricada’ a iesit prima din tipar (6 ianuarie), cu vreo saptamina inainte de ‘Observator’. Numai ca statutul de ‘patron’, de ‘capitalist’ nu era bine vazut in acele momente tulburi, cind romanul se saturase de comunism dar inca nu putea sterge anatema capitalismului, sedimentata in cinci decenii, si nu era deschis la acesta, orinduire cruda si nedreapta incompatibila cu ‘nu ne vindem tara!’ si alte lozinci postdecembriste.

Asa ca ‘Baricada’ nu s-a proclamat ziar privat, ascunzindu-se dupa ideea de grup, comitet, organizatie.

Buruiana, mai curajos si mai orientat, a avut indrazneala sa subtitreze ‘Observator’ –  “primul ziar particular” si sa se proclame pe sine drept ‘patron’, primul intreprinzator de presa privat din noua Romanie.

Adevarul e ca era absolut evident ca presa devenea o mare afacere, o investitie foarte rentabila, chiar daca singurul venit era cel rezultat din vinzarea tirajelor.

La Revolutie, in Romania apareau putine titluri, in cea mai mare parte imbicsite de lest ideologic, imposibil de lecturat. Un ziar costa intre 50 de bani (Scinteia) si 1 leu (Romania libera), saptaminalele (Saptamina, Flacara), mensualele (Urzica) costau 3-5 lei. Cheltuielile de tipar reprezentau citeva zeci de bani per exemplar.

istorialuicatavencu.wordpress.com/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.