“Brusc, Caţavencu a devenit un fenomen. Care, ca orice fenomen, se va duce dracului într-o zi. Însă ziua aceea o vom ţine cât mai departe de noi şi de voi.”

Citatul de mai sus a apărut în prima ediţie a Almanahului Academia Caţavencu, în 1995. Nu e semnat, dar îi aparţine lui Liviu Mihaiu. De atunci (dar şi până atunci) ziarul a trecut prin mai multe schimbări de acţionariat.

În 90, Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe, studenţi la Politehnică şi colegi de cameră, au fost primii Caţavenci. Nu aveau acţiuni.

Februarie 1990

Caţavencu a fost pornită în februarie 1990, de un student – Ovidiu Nacu. Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe erau studenţi la Politehnică şi împărţeau aceeaşi cameră la cămin. Au fost primii caţavenci, la publicaţia care se numea simplu: Caţavencu – săptămânal incomod.

Acţionarul revistei era, 100%, Ovidiu Nacu.

Ce fac azi cei trei colegi de cameră: Sorin Vulpe conduce, ca publisher, compania Liberis. Mihaiu se ocupă de Radio Guerrilla. Doru Buşcu este redactor-şef la Caţavencii.

Octombrie 1991

Ovidiu Nacu lansează şi alte reviste, printre care câteva titluri erotice. Caţavencii sunt soclicitaţi să scrie la aceste reviste. Nu sunt de acord şi decid să plece.

Echipa de la Caţavencu lansează Academia Caţavencu, împreună cu regretatul Mihai Cârciog. Caţavencu lui Nacu mai rezistă câteva luni.

Structura de acţionariat a noii reviste Academia Caţavencu:

• Mihai Cîrciog – 80%
• Mircea Dinescu – 20%

1996

Caţavencii preiau acţiunile de la Mihai Cârciog. Practic, fostul proprietar le cedează părţile, la preţuri simbolice.

În noua formulă, Mircea Dinescu are 30%, iar zece Caţavenci primesc cote între 8 şi 10%.

Caţavencii acţionari:

Doru Buşcu
Mircea Toma
Liviu Mihaiu
Cornel Ivanciuc
Ioan T. Morar
Patrick Andre de Hillerin
Viorel Moţoc
Octav Mardale
Sorin Vulpe
Eugen Istodor

1997

Mircea Dinescu îi vinde acţiunile lui Sorin Ovidiu Vîntu. Preţul vehiculat: aproximativ 300.000 de dolari. Vânzarea se votează în Senatul Academiei Caţavencu. Rezultatul: egalitate. Eugen Istodor îşi reevaluează votul şi parte din revistă devine proprietatea lui Vîntu.

1999

Caţavencii răscumpără de la Sorin Ovidiu Vîntu (cu aceeaşi sumă) partea de 30% şi devin acţionari 100%.

2001-2002

Sorin Marin, fost acţionar la Rompetrol, cumpără 50% din revistă. Cealaltă jumătate se redistribuie între Caţavenci.

O parte din banii încasaţi de caţavenci se investeşte în dezvoltare. Caţavencu începe să lanseze şi alte tilturi.

2006

Sorin Ovidiu Vîntu preia Caţavencu, companie care între timp ajunsese la circa zece titluri, un post de radio şi o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro. Printre acestea: Academia Caţavencu, Radio Guerrilla, Cotidianul, B 24 Fun.

A fost cea mai bună afacere pentru caţavenci, care au primit sute de mii de euro (între 500.000 şi 800.000 euro) fiecare.

….

2011

Instanţa pronunţă falimentul Caţavencu SA. Brandul Academia Caţavencu este scos la licitaţie. La prima licitaţie, este câştigat de Doru Buşcu, pentru 1,6 milioane de euro. Buşcu nu strânge banii, iar licitaţia se reia.

La a doua licitaţie apare un al doilea jucător surpriză – Orlando Nicoară, managerul Mediafax Group (deţinut de Adrian Sârbu). Câştigă Dan Grigore Adamescu, prin jurnalistul Claudiu Pădurean (cal înscris oficial la licitaţie).

Adamescu nu convinge echipa de la Academia Caţavencu. Echipa lui Doru Buşcu pleacă la Dinu Patriciu, pentru săptămânalul Caţavencii.

Denis Dinulescu este numit de Adamescu redactor şef al Academiei Caţavencu. Redactor şef adjunct este poetul Paul Vinicius.

29 iunie 2011

Trei reviste de satiră, cu trei editori diferiţi, apar pe piaţă: Academia Caţavencu, Kamikaze şi Caţavencii.

www.paginademedia.ro