În 1990, vechile cotidiene comuniste își schimbau părul, dar nu neapărat și năravurile. Scânteia devenise Adevărul, rămânând de stânga, iar Scânteia tineretului fusese rebotezată Tineretul liber care a păstrat o linie de centru. În mare, ziariștii erau cam tot aceiași, numai că schimbaseră puțin macazul, nu prea mult.
Cei de la România liberă, o țâră mai libertini, au luat-o la dreapta. S-au privatizat rapid, prin metode diferite. România liberă, stindardul presei antisecuriste din acei ani, și-a păstrat, însă, numele. Și a devenit primul ziar privat din țară. Lucrul acesta se datorează, în principal, unui un singur om: Petre Mihai Băcanu. Viața lui Petre Mihai Băcanu se leagă, indisolubil, de ziarul România liberă.
Ziarist pursânge și anticomunist convins, Băcanu a fost arestat și condamnat pentru că a scos un ziar clandestin, numit „România” chiar în 1989. După ce a fost eliberat, pe 22 decembrie ’89, a fost instalat la conducerea cotidianului chiar de către membrii redacției. Foarte repede după aceea, România liberă s-a privatizat. A fost primul ziar privat din România. Dacă la fosta Scînteia – fost organ de presă al CC al PCR, procesul de privatizare a durat cam doi ani, la România liberă (RL) – ziar ce aparținea Frontului Democrației și Unității Socialiste – lucrurile au evoluat rapid.
Acum, la 77 de ani, venerabilul jurnalist povestește cum a devenit ziarist, de ce a fost arestat și condamnat și, mai ales, cum s-a înființat Societatea „R”, prima societate comercială din România al cărui unic patrimoniu era titlul ziarului său. Gazetă care a devenit, în anii ’90, vârful de lance al luptei împotriva foștilor și noilor securiști.
Descoperă mai multe la Clubul Presei ⓜ mapamond media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.