„Lumea liberă”, un ziar româno-american care nu a apărut cu foarte mult timp
înainte de 1989, este totuşi publicaţia care a reuşit să se constituie într-un reper principal
al românilor din exil, într-o oglindă a vieţii şi a aspiraţiilor acestora, dar mai ales într-o
armă de luptă anticomunistă. Până în 1989, dar şi o bună perioadă după aceea, „Lumea
liberă” a însemnat pentru cititorii săi principala sursă de informare în legătură cu tot ce
se întâmpla în ţara pe care fuseseră nevoiţi să o părăsească, dar şi în legătură cu variatele
acţiuni de protest ale conaţionalilor de pe tot globul.

Din reportajele de la diversele evenimente legate de România, care au avut loc în New York (în principal) sau în alte oraşe americane ori europene, cititorul de astăzi are în faţă o pagină de istorie referitoare mai ales la susţinuta opoziţie anticomunistă. „Lumea liberă” a fost o îmbinare permanentă de actual şi istorie, de luptă împotriva comunismului şi dezvăluiri ale unor documente secrete, punând astfel evenimentele care au dus România sub stăpânire
sovietică în altă lumină; pe de altă parte, întâlnim reproduse aici mărturii ale unor participanţi direcţi la istorie, dar şi ale unui fost agent securist însărcinat de Ceauşescu
să ucidă dizidenţi.

Activităţile culturale desfăşurate de românii imigranţi sunt şi ele consemnate şi amplu comentate. Aici găsim pagini de istorie romanţată (Cum să te măriţi cu un rege), dar sunt aduse la cunoştinţa cititorilor şi nume de scriitori din exil, fiind reproduse fragmente din operele lor. Un studiu sociologic îşi poate afla de asemenea o sursă importantă în paginile ziarului din cele mai variate perspective.

Într-un cuvânt, „Lumea liberă” este un ziar care poate fi receptat astăzi ca un
document al vieţii românilor americani, iar partea studiată şi comentată în lucrarea de
faţă (anii 1988-1990) se constituie ca reper al memoriei exilului românesc, fiind o piesă
însemnată a mozaicului din care nădăjduim să ajungem a cunoaşte o suprafaţă din ce în
ce mai întinsă.

Un ziar românesc la New York şi „rostul” său.

Începuturile Un fenomen similar – de încercare de menţinere a identităţii – se întâmpla firesc şi cu intelectualii români din New York. Dar, pe lângă această dorinţă, necesitatea de informare asupra a ceea ce se întâmpla în ţara din care evadaseră, dar mai ales – sau în strânsă legătură cu aceasta – necesitatea de a ajuta la înlăturarea sistemului dictatorial şi la eliberarea celor rămaşi în România i-a determinat pe câţiva dintre ei la acţiuni diverse. Astfel, un grup restrâns hotăra – în anii în care de acasă veneau ştiri despre viaţa din ce în ce mai grea a conaţionalilor – să înfiinţeze un ziar săptămânal românesc.

Acesta era menit să fie tribuna prin care să-şi exprime ideile, dar mai ales modalitatea
de informare a cititorilor despre situaţia din ţara ocupată de comunism şi deopotrivă
despre activitatea celor care (din afară sau chiar dinăuntru) încercau prin toate
mijloacele să o salveze. Fondatorii îi vor invita să li se alăture pe toţi cei care vor dori să
pună umărul la demersul lor („Îi aşteptăm pe toţi cei care au un cuvânt de spus, un gând
de schimbat”2), le promit că vor fi „gazdă primitoare” pentru a participa împreună „la
marile sau micile confruntări.”

Astfel, încă de la primul număr, editorii îşi vor exprima intenţia de a intra în dialog cu cât mai mulţi cititori şi vor preîntâmpina întrebarea firească a acestora, întrebare legată de „rostul unei publicaţii în exilul românesc”, aducând argumente privind necesitatea apariţiei ei în acele momente.

Numele ales – „Lumea liberă” şi, pentru că apărea în spaţiul american, titulatura
era bilingvă, adăugând la titlul românesc traducerea în limba engleză – „The Free
World”, având ca subtitlu „săptămânal independent al tuturor românilor”, iar în limba
engleză „An Independent Romanian Weekly”. În format mare, săptămânalul „Lumea
liberă” a avut la apariţie 28 de pagini, cu variaţii uneori de 32 de pagini. Numele a fost
pentru început, aşa cum am specificat, „Lumea liberă. The Free World”, pentru a fi
schimbat apoi la numărul 68 (fără niciun avertisment şi cu altă casetă de redacţie!) în
„Lumea liberă românească”3, revenindu-se apoi (în 2001) la primul titlu.

mai mult la Lumea liberă. The Free World

In memoriam Cornel Dumitrescu

Figură marcantă a presei Diasporei românești, Cornel Dumitrescu (1940–2005), a luptat cu pasiune pentru libertate și adevăr. Împreună cu Dan Costescu (și el dispărut prematur) și, după 1989, cu Liviu Cangeopol, Cornel Dumitrescu a fost sufletul viu al acelei insule a rezistenței anticomuniste și anti-feseniste care a fost săptămânalul newyorkez Lumea Liberă Românească.

De la stânga la dreapta: Marian Munteanu, Mirela Roznoveanu, Majestatea Sa Regele, Dorin Tudoran. De la dreapta la stânga: Vladimir Tismăneanu, Majestatea Sa Regina, Mihai Botez, Nicolae Manolescu.